ISTORICUL PAROHIEI SATU MARE 1

Conform ducumentelor aflate în arhiva parohială, parohiile ortodoxe din Municipiul Satu Mare, au fost reânfiinţate după anul 1918. spre sfârşitul anului 1919 preotul Meletie Răuţu începe serviciile religioase pentru credincioşii ortodocşi sătmăreni. Acelaşi preot obţine recunoaşterea oficială a reânfiinţării parohiei ortodoxe la 25 noiembrie 1920, slujind într-o capelă improvizată în cadrul Şcolii de Meserii, apoi a Şcolii Profesionale de fete, dată când obţine şi ştampila pentru Parohia Ortodoxă Română cu hramul bisericii Adormirea Maicii Domnului. În anul 1926 se finalizează obţinerea construirii Catedralei Adormirea Maicii Domnului. Piatra de temelia a fost sfinţită de Episcopul Martir al Oradiei Dr. Nicolae Popovici. Planul bisericii este executat de arhitectul Liteanu Ioan din Bucureşti, în formă bizantină, imitând biserica Mănăstirii Curtea de Argeş, cu brâul împrejmuitor şi turlele. Lungimea bisericii este de 34,5 m, lăţimea: 24,5 m şi înălţimea cupolei centrale de 55 m. La 1 noiembrie 1940 biserica este dată în folosinţă. Târnosirea sfântului lăcaş se face la 21 noiembrie 1954 de către Episcopul Valerian Zaharia şi Sebastian Rusan – Mitropolitul Moldovei, fost paroh şi protopop în Satu Mare.

Preoţi slujitori: pr.prot. Meletie Răuţu (1920-1938), pr.Rujdea Ioan (1938-1948) care a terminat lucrările de construcţie ale bisericii; apoi pr.prot. Tinţ şi Luca, Rusu Teodor, pr.prot.Cornel Sava (1952-1968), când a fost pictată biserica de către freţii Eremia şi Eugen Profeta din Bucureşti, în tempera grasă (1953-1954), tot în acest an s-a construit gardul di-mprejurul bisericii după planul artistului emerit Aurel Popp. În timpul păstoririi pr.prot. Ioan Ţolescu (1969-1990) s-au confecţionat iconostasul şi mobilierul din lemn de stejar şi s-a introdus încălzirea centrală precum şi înzestrarea bisericii cu obiecte de cult. Pe pereţii exteriori şi laterali, maistrul Emanuil Gîta din Gherla a executat icoane ale sfinţilor în mozaic, iar la intrare icoana Mântuitorului şi icoana Maicii Domnului. Merită menţionat că în anul 1922 s-a înfiinţat corul acestei biserici.

Părintele protopop Ioan Ţolescu pensionându-se, preoţimea sătmăreană îl alege ca protopop pe preotul Alexandru Tincu de la parohia Satu Mare 5, la începutul activităţii căruia s-a reânfiinţat Episcopia Maramureşului şi a Sătmarului, având ca titular pe Prea Sfinţitul Justinian Chira, iar în anul 1994 şi pe Prea Sfinţitul Arhiereu Vicar Justin Hodea Sigheteanul.

Din momentul alegerii sale ca protopop, pr.Alexandru Tincu şi-a continuat activitatea la protopopiat (activitate pe care a început-o în anul 1977), în condiţiile de libertate recâstigate prin Revoluţia de la 22 decembrie 1989. biserica reintrânduâşi în drepturi, preoţii au fost mobilizaţi în predarea Religiei în şcoli, fiecare în parohia sa. S-a înfiinţat Capela „ Sf. Spiridon” la Spitalul Judeţean Satu Mare, apoi la secţia de Psihiatrie precum şi la căminul Spital. S-au început serviciile religioase în unităţile militare, la anumite praznice, precum şi depunerarea jurământului militar şi la alte manifestări. S-au înfiinţat 16 parohii noi. Întrucât activitatea de la parohie s-a împletit cu cea de la Protopopiat, prot.Alexandru Tincu a participat la toate sfinţirile, resfinţirile de biserici, dar şi la sfinţirea a şapte pietre de temelie pentru noile biserici din Municipiul Satu Mare, apoi din Negreşti Oaş, Livada şi Micula. În ceea ce priveşte activitatea duhovnicească s-au făcut 84 de propuneri pentru distincţii pe seama preoţilor merituoşi care s-au aprobat şi acordat. Până la numirea inspectorului de Religie, pr. Gabriel Groza, protopopiatul coordona activitatea predării Religiei în şcoli, protopopul predând Religia la Filiala Satu Mare a Organizaţiei Cristiana din Bucureşti. În altă ordine de idei a făcut parte din conducerea locală şi judeţeană încă de sfârşitul lui decembrie 1989: consilier judeţean, până la Hotărârea Sfântului Sinod care a interzis asemenea activităţi de către clerici. În acelaţi timp este vicepreşedinte al Societăţii de Cruce Roşie – filiala Satu Mare şi membru în Comitetul judeţean al Asociaţiei Cultul Eroilor. Activitatea editorială se reflectă în publicarea unor articole, ştiri, reportaje despre viaţa bisericească – în Graiul bisericii noastre, cotidienele sătmărene şi publicarea a patru cărţi de predici, pentru care Direcvţia Judeţeană de Cultură Culte şi Patrimoniu Naţional, prin omul de cultură George Vulturescu îi acordă Diploma „pentru promovarea literaturii religioase”. În colaborare cu Domnul director Vulturescu, în Catedrala Adormirea Maicii Domnului se acordă anual premiile Zilelor Poesis cu participarea unuia dintre ierarhii noştri. Nu este lipsită de importanţă nici publicarea unor broşuri cu Acatiste, în peste 100 000 de exemplare, cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Justinian. În relaţiile cu celelalte culte cu arhierească binecuvântare, prot. Alexandru Tincu a participat la instalarea episcopului romano-catolic Paul Reizer, iar după decesul acestuia al episcopului Schomberger Eugen, precum şi la sărbătorirea bicentenarului înfiinţării Episcopiei romano-catolice Satu Mare şi a împlinirii a două sute de ani de la construirea bisericii reformate Nemethi.

Trebuie să menţionăm şi faptul că biserica Adormirea Maicii Domnului este vizitată de personalităţi marcante din ţară şi din străinătate. Prin purtarea de grijă a Primăriei, din anul 2000, Catedrala este iluminată în exterior. Colaborarea cu Televiziunea locală şi Televiziunea Română a fost fructuoasă, prezentându-se realizările bisericeşti din protoerie şi transmişându-se cuvinte de învăţătură.

Străzile arondate Parohiei Satu Mare 1 sunt:

I.C. Brătianu, Lovinescu, Parângului, Gh.Doja, Negruzzi, 1 Decenbrie 1918, Piaţa Păcii, Mihai Viteazu, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Crasna, Cuza Vodă, Gheorghe Lazăr, Piaţa Libertăţii, Mihail Kogălniceanu, Retezatului, Ham Janos, Tetofi, Păstrăvului, Petre Bran, Coposu, Mihai Eminescu, Mircea cel Batrân, Aurel Pop, Ion Budai Deleanu, Micu Klein, Decebal, Gheorghe Şincai, Cetăţii. Piaţa Romană bloc D8. Centrul Nou: între Podul Decebal şi până la Palatul Administrativ.