ISTORICUL PAROHIEI MĂRTINEŞTI

Din punct de vedere administrativ localitatea Mărtineşti aparţine de comuna Odoreu, aflată la 3 km. Se găseşte pe drumul judeţean Satu Mare – Apa, via Odoreu, la numai 4 km de centrul oraşului Satu Mare. Se mărgineşte la apus cu oraşul Satu Mare, la sud cu râul Someş, la nord cu localitatea Botiz iar la răsărit cu Odoreul.

Înainte de 1970 localitatea Mărtineşti număra aproximativ 110 familii, adică 18,8% din totalul populaţiei comunei Odoreu, care era de 4880 locuitori. Dar, în urma calamităţilor din 14 mai 1970 au mai rămas doar 25 de familii, restul gospodăriilor fiind distruse.

În anul 1951, în timpul pastoraţiei Pr. Vasile Jude, românii de aici au demarat lucrările de construire a unei biserici, lucrare terminată în anul 1955. Construcţia avea un plan dreptunghiular, fară turn, cu fundaţie din piatră şi cu zid din cărămidă, fiind acoperită cu ţiglă. Arăta mai mult ca o capelă, în interior fiind doar zugrăvită iar pictura lipsind cu desăvârşire. Altarul era despărţit de nava bisericii printr-o catapeteasmă foarte sărăcăcioasă din toate punctele de vedere. Alăturat, clădirii bisericii a fost confecţionat un schelet metalic în care a fost montat un clopot de mici dimensiuni.

Biserica este situată în mijlocul satului şi are în jurul ei o grădină mare, existând un loc bun construirii unei case parohiale. Deoarece localitatea Mărtineşti a fost doar o componentă a comunei Odoreu, acest lucru s-a simţit şi în ceea ce priveşte arondarea parohiei. Credincioşii din Mărtineşti alcătuiau Filia Mărtineşti, aparţinătoare Parohiei Odoreu. Acest lucru a făcut ca din punct de vedere spiritual credincioşii din Mărtineşti să sufere deoarece aveau preot doar o dată pe lună, preotul de la Odoreu mai deservind alte două filii, Berindani şi Vânătoreşti. Trecerea timpului şi existanţa unui plan de sistematizare care prevedea ca localitatea Mărtineşti să dispară de pe faţa pământului iar locuitorii ei să fie strămutaţi la Odoreu sau la Satu Mare şi clădirea bisericii a avut de suferit. Apa a început să se infiltreze prin acoperiş şi să producă pagube pereţilor şi structurii de rezistanţă iar orice lucrare de reparaţii era sortită eşecului.

Schimbările aduse de evenimentele din 1989 au reprezentat un moment de cotitură pentru soarta localităţii Mărtineşti. Din toamna anului 1997, la cererea credincioşilor care doreau să aibă preotul lor pentru a se bucura de asistenţă religioase în fiecare duminică şi sărbătoare, Filia a devenit parohie de sine stătătoare. Primul preot care a fost hirotonit pe seama Parohiei Mărtineşti a fost Nicolae Lăpuşte, absolvent al Facultăţii de Teologie de la Cluj-Napoca. S-a şi simţit o schimbare pentru că nou preot a reuşit să introducă în Sfânta Biserică curentul electric şi să schimbe ţigla cu tablă zincată. Doar că Părintele Nicolae a păstorit aici doar un an după care a plecat în Canada împreună cu familia sa de unde urmăreşte şi păstrează legătura periodic cu foştii săi păstoriţi. Din anul 1998 a fost păstor duhovnicesc Preotul Viorel Cupşinar care a stat doar o scurtă perioadă de timp după care s-a transferat la o parohie din judeţul Maramureş. Din anul 1999 până în luna mai 2001 preot a fost  Dan Borota, sub pastoraţia căruia s-a dorit montarea unui iconostas şi zidirea unei Sfinte Mese, lucru realizat doar într-o măsură mai mică pentru că iconostasul nu a respectat proiectul iniţial iar icoanele sunt pictate într-o tehnică puţin prea naivă.

Din luna mai 2001 preot este Florin Orăşteanu. De atunci s-a dorit schimbarea şi mai amplă a feţei Sfântului Lăcaş. Imaginea era dezolantă. Pereţii erau plini de crăpături, lipsea mobilierul şi ceea ce era mai important, lipseau Sfintele Moaşte din piciorul Sfintei Mese. S-au demarat lucrări pe mai multe fronturi, pentru a pregăti suprafaţa pentru pictură iar exteriorul a fost curăţat şi stropit cu terasit. În  toamna anului 2001 s-au demarat lucrările de pictare a bisericii care au durat până în luna iunie 2002. Tehnica folosită a fost tempera iar autorii ei au fost profesori la şcoli de profil din ţară, respectându-se în totalitate erminia bisericească. După terminarea acestor lucrări s-au demarat pocedurile de aducere a unui ierarh care să târnosească lăcaşul de cult şi să aşeze în piciorul Sfintei Mese Sfintele Moaşte, după canoanele Sfintei noastre Biserici. Acest eveniment deosebit de important din viaţa unei parohii a avut loc la data de 16 iunie 2002 iar la el a participat Prea Sfinţitul Justin Sigheteanu, arhiereu vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului. Cu acestă ocazie Pr. Paroh Florin Orăşteanu a primit distincţia de sachelar, cu drept de a purta brâu albastru, ca merite pentru lucrările efectuate până atunci. În toamna aceluiaşi an au demarat lucrările de ridicare a unui turn-clopotniţă lipit de clădirea bisericii. Lucrările s-au desfăşurat cu greutate din cauza lipsei fondurilor necesare. În momentul de faţă lucrarea se află la stadiul de acoperire cu tablă, în aşa fel încât la terminarea sa diferenţele dintre cele două părţi vor fi abia vizibile. Se poate spune că în ultimii ani s-a simţit o uşoară creştere a numărului credincioşilor pusă pe seama ridicării a noi locuinţe pe teritoriul localităţii Mărtineşti iar participarea la Sfintele Slujbe este din ce în ce mai numeroasă. Există o foarte bună colaborare între preot şi Consiliul Parohial, care este alcătuit din următorii credincioşi:

Epitrop, Iosif Albu, Chifor Grigor, Filimon Ioan, Mihiş Constantin, Tiuian Iosif, Ducai Gheorghe.

 Pr. Paroh Florin Orăşteanu

Mărtineşti 2006